PRIMĂRIA RICIU

PRIMĂRIA RICIU
Cod produs: PRIMĂRIA RICIU
PRIMĂRIA RICIU PRIMĂRIA RICIU PRIMĂRIA RICIU PRIMĂRIA RICIU PRIMĂRIA RICIU

Adresa : Loc. Riciu ,Jud. Mures                                                                           Primar : Vasu Ioan

Telefon : 0265 426 212    Fax : 0265 426 212                                                      Viceprimar : Chertes Ioan 

Adresa web : www.comunariciu.ro                                                                      Secretar : Dunca Ioan 

Adresa e-mail : riciu@cjmures.ro                    

              Orar functionare :

Luni-Vineri: 08.00-16.00 /Sâmbata: - /Duminica:- /

                  În zona centrală a Câmpiei Transilvaniei, la contactul colinelor Mădăraşului cu cele ale Comlodului (Câmpia Sărmaşului), pe cursul mijlociu al pârâului Comlod, la o distanţă de 24 km faţă de municipiul Târgu Mureş, pe Drumul Naţional 15 E, se află Rîciu, satul natal al marelui illuminist Gheorghe Şincai, reşedinţa comunei cu acelaşi nume. Comuna Rîciu reprezintă o unitate administrativă alcătută din 15 sate (Rîciu, Căciulata, Coasta Mare, Cotorinau sau Cotorman, Cureţe, Hagău, Leniş, Nima Rîciului, Obârşie, Pârâul Crucii, Sânmărtinul de Câmpie, Ulieş, Valea Seacă,  Valea Sânmărtinului, şi Valea Ulieşului).
        Din punct de vedere Demografic, comuna Rîciu atinge cifra de 3700 de suflete, majoritatea fiind prinse în vârtejul ocupaţiilor tradiţionale: agricultură, creşterea animalelor, pomicultură, viticultură etc. Printre alte activităţi ce preocupă acum localnicii se numară şi comerţul. O parte din categoria activă a populaţiei este plecată la munca în străinatate în ţări precum Franţa, Germania, Italia etc.
        Comuna Rîciu ocupă o suprafaţă de 7395 ha, din care extravilan 6821 ha intravilan 208 ha şi 366 ha pădure.
        Comuna Riciu se află în partea de nord-vest a judeţului Mureş, în partea sud-estică a Câmpiei Transilvaniei, într-o regiune colinară, străbătută de văi largi, nu departe de paralela 47° latitudine nordică (mai precis 46°41′ 30” lat. N), ceea ce-i conferă o climă temperată, şi meridianul de 24° latitudine estică (24°23′ 56” lat. E), ceea ce dovedeşte poziţia în zona centrală a ţării şi a Europei, percum şi caracterul climatic continental.
        Comuna este străbătută de de DN 15 E (fostul drum judeţean 152), axa Rîciu-Târgu Mureş fiind baza unui triunghi isoscel cu vârful la Reghin, ale cărui laturi egale măsoară aproximativ 30 de km, ceea ce-i conferă comunei reale posibilităţi de dezvoltare, plasând-o, în condiţiile unui însemnat potenţial agricol şi al necesităţii unei redresări geodemografice, în „cursa” spre urbanizare.
        De asemenea, comuna (una dintre cele mai frumoase ale judeţului) este mărginită de următoarele comune: Urmeniş şi Silivaşu de Câmpie, în nord,         Crăieşti, în nord-est, Băla, în est, Ceuaşu de Câmpie, în sud-est, Şincai, în sud, Pogăceaua, în sud-vest şi Sânpentru de Câmpie în vest.
Istoricul localităţii
        Documentar, localitatea Rîciu este atestată din anul 1305, sub numele de „Terra dou Ryvch”. Sînmartinul de Cîmpie la 1329, sub denumirea „ Terra Zermaton”, iar Ulieşul la 1321, sub denumirea de poss, Wlues, Wleues, Ulves.
        În feudalismul timpuriu, documentele vorbesc despre organizarea tipic românească, satele cnezeale fiind grupate în două centre.
        Răscoala ţăranilor din anul 1784,condusă de Horia ,Cloşca şi Crişan a avut adepţi şi în ţinuturile noastre, fapt demonstrat de documentele vremii, care vorbesc despre 10 ţărani din Rîciu, care după înfrângerea răzvrătiţilor au fugit în principatele române. La revoluţia din 1848/1849 au participat şi locuitori din comuna noastră, ei fiind cuprinşi în Legiunea a XII-a”de pe Câmpie” iar tribunalul avea reşedinţa la Rîciu. La marele act al Unirii, de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, a fost prezentă şi o delegaţie a comunei.
        În primul război mondial au căzut eroic la datorie 72 de ţărani din satul Rîciu, iar în al doilea război au fost 37 eroi.
             Obiective turistice:
       Mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, aflată pe raza satului Sânmărtinul de Câmpie, se găseşte pe versantul unui deal, la liziera pădurii „Nima”. Mănăstirea, la început, ar fi avut hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, şi a fost ctitorită la sfârşitul secolului al XIII-lea sau la începutul secolului al IX-lea. În prima jumătate a secolului al XV-lea, cnejii Dan, Mihai, Pop, Ioan, şi Ştefan au apărat şi ocrotit mănăstirea, aceasta fiind una din cauzele persecutării lor de către autorităţi şi decăderea din funcţia de cneaz.
       Legenda spune că, pe aceste locuri, în secolele XIII-XIV, ar fi poposit un călugăr cu numele Martin.
       Astăzi, complexul monahal de la Sânmărtinul de Câmpie este o oază de linişte şi rugăciune.
       Biserica de lemn de la Nima Râciului a cărei vechime se pierde în negura timpurilor este pictata cu scene din Biblie.
       Mănăstirea „Înălţarea Domnului” din Nima Rîciului se află în partea de hotar numită „Zădădişa” aparţinătoare satului Bozed, de unde denumirea actuală „Dealul Bozedului”. Mănăstirea este renumită ca loc de reculegere, mângâiere şi întărire sufletească pentru credincioşii şi vizitatorii care se roagă în acest Sfânt lăcaş.
      Istoria bisericii mănăstirii începe la 27 august 1990.
      La aceste obiective se practică turismul ecumenic. La Mănăstirea Sînmartinul de Cîmpie, în fiecare an la data de 14-15 august se organizează praznicul „Adormirea Maicii Domnului” la care participă mii de oameni din mai multe judeţe.
      Casa de cultură „Vasile Conţiu” şi bustul acestui muzicolog, aflat vizavi de Gimnaziu de Stat.
      Monumentele ridicate în cinstea eroilor căzuţi în Primul şi Al Doilea Război Mondial care se află în satul Rîciu, Sînmartinul de Cîmpie,Ulieş

Spune-ţi opinia

Numele tău:


Opinia ta: Notă: Codul HTML este citit ca şi text!

Nota: Rău           Bun

Introduceţi codul din imagine:



Ghidul cu primarii @ 2013